Emisiile toxice de la Pata Rât, pericol de cancer

Activistul clujean Szakáts István a postat azi pe grupul de facebook Clujul Civic pe care îl administrează câteva date dintr-un studiu puțin mediatizat, făcut în 2009 și semnat de dr. Eugen Sorin Gurzău. Chiar dacă au trecut de atunci 8 ani, groapa de gunoi e tot acolo, iar probabilitatea ca datele adunate în perioada 2002-2011 să fie încă relevante este foarte mare.

Este vorba de un studiu comandat de Consiliul Județean Cluj, pentru evaluarea impactului asupra stării de sănătate în relație cu obiectivul “Sistem de management integrat al deșeurilor în jud. Cluj – Centru de management integrat al deşeurilor”. Studiul a fost realizat de Centrul de mediu și sănătate în 2009 iar la Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației apar și câteva statistici de la DSP Cluj, cum este și cea de mai sus.

La concluzii, studiul menţionează că “modelele statistice nu au pus în evidenţă nicio corelaţie semnificativă statistic între valorile determinate în aer ale substanţelor periculoase analizate (respectiv dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi respirabile PM10, PM2.5, compuşi organici volatili, formaldehida) și frecvenţa afecţiunilor cronice în aria de influenţă a obiectivului”. Și totuși, Szakáts István avertizează că:

În Sânnicoară și Apahida, cancerul, bolile bronhopneumopatice și cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător. Aceleaşi boli în Someșeni au un trend descrescător. Pe o distanță de 10 kilometri, între Someşeni și Apahida, localităţi aflate în aceeaşi vale a Someşului, dinamicile de evoluţie a bolilor se schimbă cu 180 grade.

Linia de demarcaţie e scurgerea substanţelor provenite de la Pata Rât în Someş, între Someşeni şi Sânnicoară. Sânnicoară și Apahida sunt în aval de scurgere. Someşeni e în amonte. Levigatul de la Pata Rât curge prin pârâul Zăpodie către Sânnicoară și Apahida și se infiltrează în pânza freatică. Vântul duce aerul toxic în toată zona. Atunci când miroase a gunoi la aeroport, nu doar putoarea e acolo. Tot aerul toxic din Pata Rât e acolo. Este poluarea de la Pata Rât principalul factor al îmbolnăvirii populației din comunele din aval de Zăpodie?

Valorile de toxicitate măsurate în studiul comandat de CJ arătau că, în 2009:

– plumbul, cuprul și bariul depășeau mult valorile normale și se apropiau de pragurile de intervenţie
– în mai multe puncte de măsurare, seleniul depăşea chiar și pragurile de intervenție
– miniul ajungea să depășească de 10 ori chiar şi pragul de intervenţie

Activistul Szakáts István afirmă că s-a consultat cu statisticieni și toxicologi, iar „aceştia mi-au spus că doar toxicitatea nu ar putea explica variaţii atât de brutale cum apar în statisticile DSP. Someşeni e mai spre urban, Sânnicoară și Apahida e mai rural. Populaţia are o altă structură, adresează bolile diferit, capacităţile de diagnosticare diferă. Rigoarea ştiinţifică cere ca aceste aspecte să fie luate în considerare când se compară cifrele. Şi se impun mai multe studii”.

Spre deosebire de autorități, Szakats consideră aceste cifre alarmante şi cere noi studii de toxicitate a aerului şi a solului şi corelarea acestor date cu evoluţia sănătăţii oamenilor care locuiesc în Sânnicoara şi Apahida:

Ce s-a scurs în sol în 20 ani e bun scurs și nu-o mai scoate nimeni. Aia rămâne acolo și ne otrăvește cu zilele. Nu cred că suntem în ceasul al 12-lea. Cred că de fapt ceasul s-a oprit, și noi trăim și murim într-un al doisprezecelea ceas atemporal, permanent. Așa că până murim, avem tot timpul, nu?

Da. Dar aș propune ca măcar să nu stăm.

Așa că activistul adresează „distinselor” autorități publice următoarele întrebări:

1. Care este toxicitatea aerului, apei și solului, măsurat până în Apahida? Cum se corelează acestea cu apariția bolilor cronice în zonă?

2. Care este corelația dintre bolile acute și incendii? Se poate afla ușor.

3. Cum afectează valorile astronomice de toxicitate sănătatea celor 1500 cetățeni români care stau în imediata apropiere a Rampei?

Studiul este disponibil aici.

One thought on “Emisiile toxice de la Pata Rât, pericol de cancer”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *