Cum faci miliardul de €

Legal, în România. Întâi, cauți un brand – fie el Nokia. Îl duci pe un boss de-acolo la un festival de film românesc, ori la o piesă de teatru, ideal în zonă cu ICR.

Apoi, la un pahar de ceva în pauză sau după spectacol, îl chemi în România, nu contează sub ce pretext: îi spui de mâna de lucru ieftină, cotă unică, neo-liberalism cu legi mai favorabile întreprinzătorilor decât muncitorilor – vezi tu. Odată cucerit de spectacolul cultural la care a asistat, omul a rămas cu impresia că numai o națiune mare poate avea o cultură mare.

Îți poate chiar destăinui că are o problemă la Bochum, cu salariile nemților. Apoi te-mbraci frumos și te vii la Guvern. Ești investitor străin, ce mai. Ceri bani să muți tablele halei și linia tehnologică din Germania, dar asta știi doar tu, că ei nu citesc presa străină.

Lor le vorbești după normele limbajului european – investiții greenfield, dezvoltare durabilă. Scapi ceva cifre neoficiale: 200 milioane de € (sub 100 nu te bagă nimeni în seamă), 15.000 de angajați, șamd. Ei pun botul, normal – doar lucrează la stat. Afacerea e ca și făcută – greul și l-au asumat: terenul moka, utilitățile la fel, pe tine te costă doar mutarea pierderilor din Germania aici.

Au trecut trei ani din acel moment. Investiția ta – făcută la debutul crizei, în 2007 – încă duduie. De la 0,6 miliarde €, filiala ta ajunge la 1,6. Miliarde. Targetul tău (prelungirea agoniei) este atins, cu cei 0,1% bonus ești rezolvat pe viață – tu și tot neamul tău. Marile averi – se știe – se fac în perioada de criză. Nu mai ai altceva de făcut decât să răsfoiești ziarul la cafeaua de dimineață. Citind știrile de azi,  te minunezi:

Mitsubishi Motors negociază venirea în România, fiind luate în calcul judeţele Timiş şi Prahova. Investiţia ar fi una uriaşă: 200 de milioane de euro pentru o fabrică de motoare – scrie gândul.info. Întrebarea ta nu este cât vor investi, pentru că suma o știi – ai avut-o și tu pe limbă – ci cât va dura: rezistă patru ani? 2017+4 = 2021 și tot ce speri e să nu-ți bată recordul. Continuare de aici.

Plecarea Nokia de la Jucu

Legat de articolul despre Fujikura de pe cluj.pro, încercăm aici o mică retrospectivă a scurtei prezenței la Jucu a firmei Nokia – gigantul care nu producea nici măcar un singur reper la Cluj. Ne referim aici la șuruburi și carcasă – nu la cine știe ce tehnologie sofisticată – pentru că primarului Emil Boc nu-i venise încă ideea cu industriile conexe. Nokia n-a cooperat niciodată cu Universitatea Tehnică din Cluj și a plecat din urbea de pe Someș atât din cauza problemelor globale (nefiind pregătită pentru creșterea pieței telefoanelor inteligente – smartphone) cât pentru că Emil Boc – la acea dată prim-ministru al României – le-a refuzat un terminal cargo.

Istoria pornește de la mirarea unui inginer din București văzând un batalion de jandarmi ascuns în corturi prin curtea fabricii când angajații Nokia trebuiau să-și dea acordul cu privire la încheierea contractului de muncă încheiat pe durată „nedeterminată” – ca nu cumva să se răzgândească și să facă scandal…

Scurta istorie a prezenței Nokia la Jucu

La vremea respectivă multinaționala Nokia le oferise ”de lucru” inginerilor extrem de bine calificați pe insula Lofoten, în Groenlanda și în alte astfel de locuri ”primitoare”. Fabrica de la Jucu producea telefoane pentru lumea a -III a (fabrici Nokia mai avansate existau, desigur – dar pe alte meleaguri). Erau genul de telefoane care se dădeau gratis cu abonamentul, la care, decât să le produci la preț de nimic, mai degrabă reduci producția și îți asiguri anumite zone de monopol. Rentabilitatea Nokia la Jucu era condiționată, din cauza prețului mic de vânzare al telefoanelor, de vânzarea a 1 milion de bucăți lunar (asta în condițiile în care pe stocul din 2011 mai existau telefoane din 2009)!!!

Totul a durat doar patru ani, construcția fabricii demarând la Cluj în 2007, însă până la startul afacerii cu telefoane, în zonă au pornit afacerile cu terenuri. Chiar suprafața obținută de Nokia gratuit de la statul roman (90 din cele 159 de hectare de teren situat la 18 km de Cluj) sună deja a foarte bună afacere imobiliară. Pentru gigantul finlandez, desigur, care cumpărase prin 1999 terenul pe care-și construia fabrica din Ungaria (la Komarom), cu banii jos.


– continuă aici
* foto: Reuters

Centura de diamant a Clujului

Pericol pentru centura Apahida?

Acum trei ani, în 2014, Administrația Bazinală Someș Tisa a lansat un proiect de lucrări de regularizare a râului Someș: Lărgire și construire de maluri betonate și din piatră – cu finanțare pe fonduri europene, jumătate din sumă, iar cealaltă jumătate de la bugetul de stat.

Problema legată de proiectul realizat de inginerii de la Apele Române și pe baza căruia s-a aplicat pentru banii europeni trece tangent la centura Apahida, cu care se intersectează la un moment dat (foarte aproape de sensul giratoriu) între satele Sub Coastă și Sânnicoară.  Cum autorizația de construcție a fost deja avizată, se pune întrebarea dacă fi demolat sensul giratoriu, împreună cu o parte din centură, și cu benzinăria amplasată în același loc?

Ce se va întâmpla acolo, de fapt?

Dan Canta, directorul Administrației Bazinale Someș Tisa, a pasat problema drumarilor, declarând că:

Da, noul curs al Someșului va merge foarte aproape de sensul giratoriu. Drumarii vor ști ce soluție să adopte. Este adevărat faptul că noul curs trece pe acolo. Dar credeți dumneavoastră că la un proiect de 24 de milioane € acest detaliu a trecut neobservat? Să nu ne imaginăm așa ceva.

Dacă ne amintim bine și șoseaua de centură, care azi se dovedește a fi bună, dincolo de costuri – chiar dacă a fost și ea construită forțat.

Să ne reamintim că, supranumită „centura de diamant”, Centura Apahida a fost construită între 2006-2011 și a costat 150 de milioane €. Două porțiuni ale sale, în special cea care vine dinspre Bulevardul Muncii din Cluj și merge spre Gherla, ca și cea care trece pe lângă Sânnicoară – ele întâlnindu-se în sensul giratoriu – sunt foarte utile deoarece scot traficul de pe DN 1C, din comuna Apahida. Cursul Somesului va trece prin partea de sud a sensului giratoriu amintit, asa că în zonă va trebui construit „doar” un pod, nu trebuie demolat nimic.

Problema este însă că acel pod trebuie și el prins într-un proiect și licitat, iar aceste proceduri durează, așa cum se întâmplă pe tronsonul Gilău-Nădășel al autostrăzii Transilvania. În 2013, centura Apahida a mai fost la un pas de demolare pentru că afecta proiectul de extindere a Aeroportului din Someșeni.

Situaţia suprapunerii centurii Vâlcele-Apahida cu pista de 3.500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca a fost rezolvată de Consiliul Judeţean Cluj. În loc să demoleze centura pe o distanţă de trei kilometri, în zona Dezmir, autorităţile judeţene au luat decizia ca pe actualul amplasament al pistei Aeroportului, care are o lungime de 2.100 de metri, să fie construite două piste mai scurte, după cum au declarat pentru Știri de Cluj surse autorizate din cadrul proiectului:

Vom construi o porţiune de 300 de metri de la pista aflată în construcţie, înspre Cluj, apoi, vom construi o altă pistă de 1.100 de metri înspre Apahida, de la capătul celei aflate azi în construcţie. Prin această soluţie am rezolvat această situaţie care ar fi dus la o situaţie jenantă pentru judeţul Cluj, adică să demolăm o şosea construită abia de patru ani.

 

Hello world!

Bine ați venit pe portalul Apahida.info, deschis celor interesați de știri, informații și evenimente de pe raza comunei Apahida. Dacă doriți să ne semnalați aspecte de interes local, ne puteți trimite o scurtă notă pe adresa de mail redactia@cluj.pro.

Apahida.info face parte din rețeaua media Știri din Ardeal, care mai include paginile: www.cluj.pro, www.turda.news, www.cluj.social, www.floresti.club, www.cluj.buzz, www.oradea.today, www.cluj.site, www.alba.today, www.gilau.info, www.brasov.today și www.clujul.xyz, editate de Asociația de cultură urbană Moviement.

Pentru început, ne puteți trimite sugestii despre ce fel de articole, rubrici și subiecte ați dori să abordăm. Ca să rămâneți aproape 🙂 Reamintim adresa de email / contact: redactia@cluj.pro.