Comorile de la Apahida

Artefactele gepide descoperite recent în nordul Clujului de către Andrei Vlad, un tânăr din Apahida ieșit la detecție de metale împreună cu prietenul său din Cluj, Flaviu C., ne-au determinat să reluăm istoria comorilor gepide din zonă. Spicuim dintr-un articol publicat pe blogul Harta comorii:

„Prin secolul al V-lea după Hristos, în vremea migratiilor, un popor care a trecut prin zona cetății de mai târziu a Clujului, gepizii, și-au îngropat la Apahida căpeteniile, împreună cu două tezaure – chiar mai frumoase decât cel vizigot de la Pietroasele, după cum spun specialiștii.

Câteva secole mai târziu, în anul 1790 s-a constituit la Cluj „Societatea pentru căutarea comorilor”. Pe la 1889, la marginea satului Apahida cineva a dat, nu se mai știe cum, peste un astfel de mormânt, probabil gepid: scheletul unui bărbat așezat într-un sicriu de lemn, cu fata spre răsărit si capul spre vest, îmbrăcat cândva cu o haina din care au rămas multe podoabe din aur, unele cu pietre semiprețioase, o fibulă, trei catarame din aur, o brățară masivă, mai multe pandantive.

Au mai fost găsite trei inele, unul cu sigiliu, altul decorat cu trei cruci si al treilea inscripționat cu numele celui care-l purtase: (probabil) Omharus. Arheologii au mai găsit și căni de argint, ca și benzi care ornamentau un vas reparat, printr-o tehnică specifică triburilor nordice.

Peste alți 80 de ani, în 1968, un grup de muncitori săpa o groapa ca să ridice un stâlp – se întâmpla la 300-400 de metri de locul unde se descoperise primul mormânt. Muncitorii au distrus, de la brâu în sus, scheletul unui bărbat, și au scos la iveala un al doilea tezaur gepid. Când au văzut ca e vorba de aur, au răspândit prin sat o parte din tezaurul găsit.

Când autoritățile vremii au aflat de descoperire, au fost chemați arheologii de la Cluj, care au scos la iveala un tezaur chiar mai bogat decât cel descoperit mai devreme. Au fost găsite podoabe de veșmânt din aur precum mărgele, o catarama, limbi de curea, arme, piese decorative pentru harnasament.

Și acum sa detaliem: la Apahida, în apropierea castrului roman Napoca, s-au descoperit pe rând, în 1889, 1968 şi 1979, trei morminte princiare atribuite neamului germanic al gepizilor. Potrivit altor surse istorice, aceste morminte de la Apahida ar putea fi ostrogote, nu gepide. În orice caz, ambele triburi germanice, foste vasale hunilor și având mercenari în armata lor, au devenit federați ai Imperiului roman.

Pentru că apărau granițele imperiului, acești mercenari primeau un subsidiu anual de 100 pounds aur (~ 45 kg).

Situate pe malul drept al Someşului Mic şi în apropierea fostului drum roman care asigura legătura între Napoca şi castrele de pe Someş (Gherla, Căşeiu, Ilişua), punctele din care provin cele trei complexe fastuoase de la Apahida se pot înscrie într-o suprafaţă nu mai mare de 500 m2.

– va urma –

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.