Noi accidente cu răniți pe centura Apahida

Și în acest weekend accidentele grave pe centura Cluj-Apahida s-au ținut lanț. Vineri la amiază, în jurul orei 11:50, un bărbat în vârstă de 24 de ani din Turda, care circula pe DJ161 A, ar fi pătruns pe DN16 fără a se asigura corespunzător, intrând în coliziune cu un autoturism care circula pe drumul naţional, pe direcţia Cluj-Napoca-Apahida.

Reprezentanţii IPJ Cluj a transmis că, „în urma impactului, autovehiculul care circula regulamentar a fost proiectat pe sensul opus de mers şi a acroșat două autoturisme staţionate pe marginea drumului. În urma accidentului, şoferul în vârstă de 24 de ani şi un pasager din celălalt vehicul au fost transportaţi la spital pentru investigaţii medicale. Cercetările continuă”.

Un alt accident de circulaţie a avut loc, în această după-amiază, pe centura Cluj-Apahida, între sens OMV și sens Apahida. Circulaţia este blocată, iar trei persoane (ambii şoferi şi un pasager) au fost rănite uşor şi transportate la spital pentru investigaţii medicale.

Conducătorul auto vinovat de producerea accidentului ar fi intrat pe contrasens, însă poliţiştii nu au stabilit încă cauza. Se pare că vinovatul ar fi un bărbat de 49 de ani, iar mașina pe care o conducea a lovit o alta condusă de o femeie de 59 de ani din Cluj-Napoca.

Centură nouă la Apahida, dinspre Chinteni

Se pare că în zona metropolitană a Clujului va apărea în curând o nouă centură rutieră, pe traseul Chinteni – Apahida. Centura se preconizează a fi construită pe traseul Săliștea Veche – Deuș – Pădureni – Feiurdeni – Câmpenești – centura Apahidei. Anunțul a fost făcut de primarul comunei Chinteni, Lucia Suciu, în cadrul conferinței Cluj Metropola, organizată de Via Cluj TV.

Lucia Suciu a mai precizat că noua centură rutieră va fi finanțată de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Dezvoltării Regionale. Primărița din Chinteni a adăugat că demersurile pentru expropriere vor începe în curând. Proiectul va fi gestionat de o asociere de dezvoltare intercomunitară formată din comunele Chinteni și Apahida.

Administrația locală din Chinteni ar dori să conecteze această centură și cu Autostrada Transilvania la Sânpaul, cu ajutorul unei bretele rutiere care ar urma să fie construită în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj, dacă administrația județeană va accepta această propunere. Lucia Suciu a declarat că această investiție este absolut necesară, deoarece există riscul real al apariției unor blocaje rutiere, după ce vor fi date în folosință clădirile proiectului Cluj Innovation Park.

De asemenea, investiția ar fi necesară și datorită creșterii accentuate a numărului locuitorilor Chinteniului. Astfel, dacă în anul 2.000, comuna avea 2.700 de locuitori, în anul 2010 numărul lor ajunsese la 3.165 de locuitori, potrivit datelor oficiale ale recensământului, iar în prezent numărul lor a urcat la aproape 7.000, potrivit unei statistici realizate de angajații Primăriei.

Lucia Suciu este de părere că, în continuare, Chinteniul va rămâne o destinație interesantă pentru cei care vor să evite aglomerația urbană și a adăugat că această comună va rămâne una fără blocuri, în condițiile în care actualul Plan Urbanistic General va rămâne în vigoare încă 10 – 15 ani. De asemenea, în Chinteni mai este preconizat un Aqua Park.

Curtea de Conturi la Apahida

Curtea de Conturi a României a verificat modul în care Primăria Apahida s-a ocupat de administrarea comunei, iar raportul final constată nereguli și abateri de peste 20 de milioane de lei. Printre cele mai flagrante cazuri se numără netaxarea impozitelor pe clădiri pentru anumite persoane și creșterea în mod nejustificat și nelegal a tarifelor la serviciile de salubritate.

Aceasta vine după ce, în 2017, echipa de control a Curții de Conturi considerase că la Primăria Apahida s-a produs un prejudiciu de 3.172.701 lei, ”prin vânzarea unor terenuri din domeniul privat, fără respectarea prevederilor legale, respectiv stabilirea prețurilor nu s-a făcut pe baza rapoartelor de evaluare, vânzarea la prețuri subevaluate comparativ cu cele stabilite în urma reevaluării, și prin diminuarea nelegală a prețului de vânzare cu valoarea redevențelor anulate datorate”.

În raportul de anul trecut, inspectorii Curții de Conturi susțineau că terenurile, concesionate în zona Câmpenești de diferite persoane, au fost vândute de Primăria Apahida la prețuri mult mai mici decât prețul pieței – cum spune legea. Acum trei ani, un alt raport al Curții de Conturi constatase că angajații Primăriei Apahida beneficiaseră de prime uriașe, după cum nota Știri de Cluj.

Un alt cotidian local se întreba la ce mai e bună Curtea de Conturi? Concluzionând singur că oricum face controale în zadar. Păi, cum la ce – să aibă presa ce scrie 🙂 și aleșii ce citi despre ei, că altceva oricum nu-i interesează.

Poluatorul plătește?

În cazul deșeurilor există și alte metode de management decât SMID-urile propuse la noi, soluții care sunt aplicate în Suedia sau Canada. Acestea presupun arderea ecologică a gunoaielor și producerea de energie – discutabile, totuși. Principiul european „poluatorul plătește” – care și-a dovedit aplicabilitatea interpretabilă în cazul taxei de poluare auto, abrogată abia după câțiva ani – și cadrul său legal sunt stabilite prin Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004, privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului – adică o idee veche de aproape 15 ani.

Legislația UE include și Directiva Parlamentului și Consiliului European 2008/99 / CE din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal. Directiva specifică care comportament constituie o infracțiune, atunci când este ilegal și comis intenționat, sau cel puțin prin neglijență gravă.

Directiva definește daunele aduse mediului ca „daune aduse speciilor și habitatelor naturale protejate, respectiv orice daune care au efecte negative grave asupra constituirii sau menținerii stării de conservare favorabile a acestor habitate sau specii. (…) Daune cauzate de apă (…) daune ale terenului, care înseamnă orice contaminare a solului care creează un risc semnificativ pentru sănătatea umană afectată în mod negativ ca urmare a introducerii directe sau indirecte, în, pe sau sub pământ, de substanțe, preparate, organisme sau microorganisme “.

În caz de pericol iminent pentru mediul natural, un operator este obligat să ia imediat măsurile preventive necesare. Dacă daunele aduse mediului au fost provocate de un operator, acesta din urmă trebuie, fără întârziere, să informeze autoritățile competente și să ia toate măsurile posibile pentru a controla imediat, a limita, elimina sau gestiona contaminanții relevanți și / sau orice alți factori dăunători, pentru a limita, sau pentru a preveni noi daune aduse mediului și efectele negative asupra sănătății umane, sau deteriorarea ulterioară a serviciilor și este obligat să ia măsurile de remediere necesare.

TEORETIC, operatorul suportă costurile acțiunilor de prevenire și de remediere. DAR operatorul poate să refuze suportarea acestor costuri atunci când daunele asupra mediului sau o amenințare iminentă au fost cauzate de un terț și au avut loc în ciuda faptului că măsurile de securitate corespunzătoare, au avut loc sau au rezultat prin respectarea unui ordin sau a unei instrucțiuni provenind de la o autoritate publică ( …).

Operatorul poate fi, de asemenea, scutit de răspundere în cazul în care acesta demonstrează că daunele aduse mediului sau o amenințare iminentă (…) nu sunt legate de vina sau neglijența sa și au fost cauzate de o emisie sau un eveniment legal și garantat de prevederile legislative acceptate de Comunitate și specificate în anexa III la Directiva 2004/35 / CE. Operatorul poate fi, de asemenea, scutit de răspundere în cazul în care daunele aduse mediului sau amenințarea iminentă au fost cauzate de o emisie, sau o activitate, sau orice fel de utilizare a unui produs care nu este considerat a fi de natură să-l provoace, în funcție de stadiul cunoștințelor științifice și tehnice.

Și autorităților județene din Cluj li s-a propus pentru groapa de gunoi de la Pata o soluție de ardere ecologică a gunoaielor și producerea de energie. Răspunsul a fost un refuz clar, deoarece exista un proiect în desfășurare și s-ar fi pierdut finanțarea europeană. Acum, cu finanțarea pierdută gata, cu problema nerezolvată și cu lipsa de implicare din partea populației, încă nu există o soluție viabilă. Mai mult, se pare că autoritățile pregătesc terenul pentru o stație de piroliză, care diferă de incinerare – este o reacție endotermică ce are loc într-un mediu fără oxigen sau cu oxigen scăzut.

Piroliza poate genera abur pentru energie sau încălzirea procesului, însă pe baza arderii gazelor de evacuare într-un arzător secundar. Procesul poate genera combustibil asemănător motorinei din deșeuri plastice sau combustibili din biomasă. O altă soluție pentru Cluj ar fi ca furnizorii locali, cei care „produc” ambalaje de unică folosință, să se reorienteze (ori să fie obligați) să reducă deșeurile și sa recicleze ei minim 80% din ceea ce utilizează – dar asta înseamnă sa colecteze înapoi contra unei sume ambalajul.

În caz contrar, peste câțiva ani aceștia s-ar putea sa constate că nu mai au cui să vândă, cu sau fără ambalaj. La nivel de primărie pot fi luate măsuri drastice de interzicere a introducerii ambalajelor de toate felurile în oraș, că tot e specialistă  în închiderea robinetului. Abia în această situație probabil că s-ar reorienta și comercianții, iar populația, după o sesiune de bombăneală marca Emil Boc, ar învăța lecția germanilor de după WW2 – eficienta si ecologia nu sunt un moft.

Dimpotrivă, sunt criterii de bază pentru o societate funcțională. „Poluatorul plătește” nu a rezolvat problema nicăieri în lume – sunt mii de studii în acest sens – așa că ar fi cazul să depăsim faza de struț și să luam măsuri reale. Oamenii au fost minţiţi prin omisiune cu privire la tot ceea ce înseamnă centrul și sistemul de management al deşeurilor, sunt poluaţi, iar levigatul ne dă frisoane la fiecare ploaie. Acest rezultat secundar al depozitării deşeurilor este un produs chimic extrem de toxic.

 

Comorile de la Apahida

Artefactele gepide descoperite recent în nordul Clujului de către Andrei Vlad, un tânăr din Apahida ieșit la detecție de metale împreună cu prietenul său din Cluj, Flaviu C., ne-au determinat să reluăm istoria comorilor gepide din zonă. Spicuim dintr-un articol publicat pe blogul Harta comorii:

„Prin secolul al V-lea după Hristos, în vremea migratiilor, un popor care a trecut prin zona cetății de mai târziu a Clujului, gepizii, și-au îngropat la Apahida căpeteniile, împreună cu două tezaure – chiar mai frumoase decât cel vizigot de la Pietroasele, după cum spun specialiștii.

Câteva secole mai târziu, în anul 1790 s-a constituit la Cluj „Societatea pentru căutarea comorilor”. Pe la 1889, la marginea satului Apahida cineva a dat, nu se mai știe cum, peste un astfel de mormânt, probabil gepid: scheletul unui bărbat așezat într-un sicriu de lemn, cu fata spre răsărit si capul spre vest, îmbrăcat cândva cu o haina din care au rămas multe podoabe din aur, unele cu pietre semiprețioase, o fibulă, trei catarame din aur, o brățară masivă, mai multe pandantive.

Au mai fost găsite trei inele, unul cu sigiliu, altul decorat cu trei cruci si al treilea inscripționat cu numele celui care-l purtase: (probabil) Omharus. Arheologii au mai găsit și căni de argint, ca și benzi care ornamentau un vas reparat, printr-o tehnică specifică triburilor nordice.

Peste alți 80 de ani, în 1968, un grup de muncitori săpa o groapa ca să ridice un stâlp – se întâmpla la 300-400 de metri de locul unde se descoperise primul mormânt. Muncitorii au distrus, de la brâu în sus, scheletul unui bărbat, și au scos la iveala un al doilea tezaur gepid. Când au văzut ca e vorba de aur, au răspândit prin sat o parte din tezaurul găsit.

Când autoritățile vremii au aflat de descoperire, au fost chemați arheologii de la Cluj, care au scos la iveala un tezaur chiar mai bogat decât cel descoperit mai devreme. Au fost găsite podoabe de veșmânt din aur precum mărgele, o catarama, limbi de curea, arme, piese decorative pentru harnasament.

Și acum sa detaliem: la Apahida, în apropierea castrului roman Napoca, s-au descoperit pe rând, în 1889, 1968 şi 1979, trei morminte princiare atribuite neamului germanic al gepizilor. Potrivit altor surse istorice, aceste morminte de la Apahida ar putea fi ostrogote, nu gepide. În orice caz, ambele triburi germanice, foste vasale hunilor și având mercenari în armata lor, au devenit federați ai Imperiului roman.

Pentru că apărau granițele imperiului, acești mercenari primeau un subsidiu anual de 100 pounds aur (~ 45 kg).

Situate pe malul drept al Someşului Mic şi în apropierea fostului drum roman care asigura legătura între Napoca şi castrele de pe Someş (Gherla, Căşeiu, Ilişua), punctele din care provin cele trei complexe fastuoase de la Apahida se pot înscrie într-o suprafaţă nu mai mare de 500 m2.

– va urma –

Proiect de infrastructură uitat

Un important proiect de infrastructură al Clujului, început pe vremea lui Ioan Rus, este lăsat în continuare fără finanţare.

Este vorba de legarea centurii Clujului, Vâlcele-Apahida, prin DN1 Turda – Cluj, cu Autostrada Transilvania, un proiect rămas în sertarele birourilor Companiei de Drumuri, după cum precizează Ziua de Cluj care a solicitat un interviu directorului Direcției Regionale de Drumuri și Poduri, Radu Băruță:

Situaţia acestui proiect este neschimbată din 2016, în sensul că s-a blocat totul la finanţare. Este un studiu de fezabilitate, dar nu s-a obţinut finanţare mai departe iar decizia pentru o viitoare finanţare aparţine conducerii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

În momentul în care a demarat studiul de fezabilitate la acest proiect, reprezentanţii CNAIR au informat că exproprierile pentru acest obiectiv se vor face pe lăţimea de 70 m, specifică unei autostrăzi, chiar dacă la început şoseaua ar urma să aibă statutul de drum naţional, cu una sau cu două benzi pe sens. Era prevăzut de asemenea, ca într-o a doua fază, dacă traficul va impune şi vor fi bani, drumul să fie extins pe lăţime.

Sursă foto: Ziua de Cluj

 

Emisiile toxice de la Pata Rât, pericol de cancer

Activistul clujean Szakáts István a postat azi pe grupul de facebook Clujul Civic pe care îl administrează câteva date dintr-un studiu puțin mediatizat, făcut în 2009 și semnat de dr. Eugen Sorin Gurzău. Chiar dacă au trecut de atunci 8 ani, groapa de gunoi e tot acolo, iar probabilitatea ca datele adunate în perioada 2002-2011 să fie încă relevante este foarte mare.

Este vorba de un studiu comandat de Consiliul Județean Cluj, pentru evaluarea impactului asupra stării de sănătate în relație cu obiectivul “Sistem de management integrat al deșeurilor în jud. Cluj – Centru de management integrat al deşeurilor”. Studiul a fost realizat de Centrul de mediu și sănătate în 2009 iar la Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației apar și câteva statistici de la DSP Cluj, cum este și cea de mai sus.

La concluzii, studiul menţionează că “modelele statistice nu au pus în evidenţă nicio corelaţie semnificativă statistic între valorile determinate în aer ale substanţelor periculoase analizate (respectiv dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi respirabile PM10, PM2.5, compuşi organici volatili, formaldehida) și frecvenţa afecţiunilor cronice în aria de influenţă a obiectivului”. Și totuși, Szakáts István avertizează că:

În Sânnicoară și Apahida, cancerul, bolile bronhopneumopatice și cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător. Aceleaşi boli în Someșeni au un trend descrescător. Pe o distanță de 10 kilometri, între Someşeni și Apahida, localităţi aflate în aceeaşi vale a Someşului, dinamicile de evoluţie a bolilor se schimbă cu 180 grade.

Linia de demarcaţie e scurgerea substanţelor provenite de la Pata Rât în Someş, între Someşeni şi Sânnicoară. Sânnicoară și Apahida sunt în aval de scurgere. Someşeni e în amonte. Levigatul de la Pata Rât curge prin pârâul Zăpodie către Sânnicoară și Apahida și se infiltrează în pânza freatică. Vântul duce aerul toxic în toată zona. Atunci când miroase a gunoi la aeroport, nu doar putoarea e acolo. Tot aerul toxic din Pata Rât e acolo. Este poluarea de la Pata Rât principalul factor al îmbolnăvirii populației din comunele din aval de Zăpodie?

Valorile de toxicitate măsurate în studiul comandat de CJ arătau că, în 2009:

– plumbul, cuprul și bariul depășeau mult valorile normale și se apropiau de pragurile de intervenţie
– în mai multe puncte de măsurare, seleniul depăşea chiar și pragurile de intervenție
– miniul ajungea să depășească de 10 ori chiar şi pragul de intervenţie

Activistul Szakáts István afirmă că s-a consultat cu statisticieni și toxicologi, iar „aceştia mi-au spus că doar toxicitatea nu ar putea explica variaţii atât de brutale cum apar în statisticile DSP. Someşeni e mai spre urban, Sânnicoară și Apahida e mai rural. Populaţia are o altă structură, adresează bolile diferit, capacităţile de diagnosticare diferă. Rigoarea ştiinţifică cere ca aceste aspecte să fie luate în considerare când se compară cifrele. Şi se impun mai multe studii”.

Spre deosebire de autorități, Szakats consideră aceste cifre alarmante şi cere noi studii de toxicitate a aerului şi a solului şi corelarea acestor date cu evoluţia sănătăţii oamenilor care locuiesc în Sânnicoara şi Apahida:

Ce s-a scurs în sol în 20 ani e bun scurs și nu-o mai scoate nimeni. Aia rămâne acolo și ne otrăvește cu zilele. Nu cred că suntem în ceasul al 12-lea. Cred că de fapt ceasul s-a oprit, și noi trăim și murim într-un al doisprezecelea ceas atemporal, permanent. Așa că până murim, avem tot timpul, nu?

Da. Dar aș propune ca măcar să nu stăm.

Așa că activistul adresează „distinselor” autorități publice următoarele întrebări:

1. Care este toxicitatea aerului, apei și solului, măsurat până în Apahida? Cum se corelează acestea cu apariția bolilor cronice în zonă?

2. Care este corelația dintre bolile acute și incendii? Se poate afla ușor.

3. Cum afectează valorile astronomice de toxicitate sănătatea celor 1500 cetățeni români care stau în imediata apropiere a Rampei?

Studiul este disponibil aici.

Este sau nu centura în pericol?

Centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca, Apahida – Vâlcele, ar putea fi afectată din cauza unei alunecări de teren pe fosta rampă de gunoi a oraşului. Albia unui pârâu din zonă este blocată de deşeuri, iar dacă va ploua mult, apa revărsată va eroda centura, anunță Ziua de Cluj.

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat marţea trecută în cadrul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, că nivelul de levigat din fosta rampă deşeuri de la Pata Rât nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă. Acesta a declarat pentru sursa citată:

A fost o alunecare de teren în luna iulie, atât a pământului cu care s-au acoperit deşeurile de la rampa de gunoi neconformă de la Pata Rât, cât şi a deşeurilor, pe o lungime de 300 de metri, blocând pe 120 de metri albia pârâului Zăpodie, adiacent depozitului.

Spre sfârşitul toamnei, când ploile se vor accentua, situaţia nu va rămâne la fel. Fiind blocată albia pârâului, dacă vor veni debite masive de apă pe albie, este o posibilitate să erodeze undeva în preajma centurii de ocolire a Clujului pe relaţia Vâlcele – Apahida.

În plus, nivelul de levigat nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă. Beneficiarul, Consiliul Judeţean Cluj, stă şi nu face nimic corespunzător în rezolvarea acestei probleme.

După aceste afirmații ale noului prefect, președintele Consiliului județean Cluj Alin Tișe a revenit cu o conferință de presă în care a prezentat și o filmare video, precizând că refuzul prefectului de a declara Starea de urgență privează județul de fonduri guvernamentale care ar fi ajutat la stoparea fenomenului. El l-a mai acuzat pe Aurel Cherecheş că „nu știe ce zice”, precizând că „nivelul real al acestei scurgeri de levigat, constatate oficial de Apele Române, e de doar 5 litri/secundă”, infinit mai redus comparativ cu cifra vehiculată de prefect, de 108 litri/secundă!

Cam acesta era stadiul declarativ al războiului între instituțiile administrației locale, până ca un articol semnat de Codruța Simina în pressone.ro să vină să facă lumină, arătând că adevărul este undeva la mijloc:

Tişe a strecurat intenţionat o eroare în prezentarea sa, amestecând unităţile de măsură pentru debite: metri cubi pe zi cu litri pe secundă. El a spus că avizul de mediu de la Pata Rât prevede scurgeri de până la 38 de metri cubi pe zi (0,43 l/s), iar debitul actual este de 5 litri pe secundă.

Convertiţi în metri cubi, cei 5 litri pe secundă devin 438 de metri cubi pe zi.

Adică aproape de 10 ori mai mult decât prevede avizul de mediu.

 

Accident spectaculos spre centură

Conform informațiilor publicate de grupul de facebook Info Trafic, un autoturism a lovit un cap de pod pe strada Borhanci, ieșind în decor.

În timp ce autoturismul urca spre centura Apahida-Vâlcele, șoferul ar fi pierdut controlul asupra volanului și ar fi lovit capul de pod aflat pe marginea drumului.

Deși impactul a fost deosebit de violent, șoferul a scăpat fără răni grave. Accidentul s-a produs în cursul zilei de 14 iunie, iar mașina nu a mai putut fi pornită, rămânând în decor, nefuncțională.

Domenii de vânzare

OCAZIE – vând IEFTIN câteva domenii de știri locale!

Nu ratați această ocazie de achiziționare a unui domeniu în lumea virtuală. Eu mă mai pot ocupa de toate pentru că am un job nou care presupune multe deplasări. Ofer în continuare suport tehnic gratuit și găzduire ieftină (5 lei/lună).

Toate domeniile de mai jos sunt funcționale, au CMS wordpress instalat (se pot administra ușor) și funcționează neîntrerupt de cel puțin un an. Vin cu certificat SSL și conținut inclus. Ușor de monetizat. Prețul este 50 eur/bucată, cu excepția celor 2.today pe care cer 100€:

clujul.xyz – – face 103 $, verificat aici.

turda.xyz – face 56 $, verificat aici.

cfr1907.club – face 62 $, verificat aici.

floresti.club – valoare 116 $, verificat aici.

apahida.info – valoare 73 $, verificat aici.

gilau.info – valoare 78 $, verificat aici.

oradea.today – monetizat prin WordAds, achitat până în septembrie 2018 – este 125 lei/an

Domeniile prezintă interes și pentru SEO pentru că sunt scurte și se indexează rapid. Toate urmau să funcționeze sub umbrela sitului regional www.ardeal.today. Cine le cumpără pe toate la prețul cerut, îl primește pe ultimul bonus! Se vând și în rate 🙂