Comorile de la Apahida

Artefactele gepide descoperite recent în nordul Clujului de către Andrei Vlad, un tânăr din Apahida ieșit la detecție de metale împreună cu prietenul său din Cluj, Flaviu C., ne-au determinat să reluăm istoria comorilor gepide din zonă. Spicuim dintr-un articol publicat pe blogul Harta comorii:

„Prin secolul al V-lea după Hristos, în vremea migratiilor, un popor care a trecut prin zona cetății de mai târziu a Clujului, gepizii, și-au îngropat la Apahida căpeteniile, împreună cu două tezaure – chiar mai frumoase decât cel vizigot de la Pietroasele, după cum spun specialiștii.

Câteva secole mai târziu, în anul 1790 s-a constituit la Cluj „Societatea pentru căutarea comorilor”. Pe la 1889, la marginea satului Apahida cineva a dat, nu se mai știe cum, peste un astfel de mormânt, probabil gepid: scheletul unui bărbat așezat într-un sicriu de lemn, cu fata spre răsărit si capul spre vest, îmbrăcat cândva cu o haina din care au rămas multe podoabe din aur, unele cu pietre semiprețioase, o fibulă, trei catarame din aur, o brățară masivă, mai multe pandantive.

Au mai fost găsite trei inele, unul cu sigiliu, altul decorat cu trei cruci si al treilea inscripționat cu numele celui care-l purtase: (probabil) Omharus. Arheologii au mai găsit și căni de argint, ca și benzi care ornamentau un vas reparat, printr-o tehnică specifică triburilor nordice.

Peste alți 80 de ani, în 1968, un grup de muncitori săpa o groapa ca să ridice un stâlp – se întâmpla la 300-400 de metri de locul unde se descoperise primul mormânt. Muncitorii au distrus, de la brâu în sus, scheletul unui bărbat, și au scos la iveala un al doilea tezaur gepid. Când au văzut ca e vorba de aur, au răspândit prin sat o parte din tezaurul găsit.

Când autoritățile vremii au aflat de descoperire, au fost chemați arheologii de la Cluj, care au scos la iveala un tezaur chiar mai bogat decât cel descoperit mai devreme. Au fost găsite podoabe de veșmânt din aur precum mărgele, o catarama, limbi de curea, arme, piese decorative pentru harnasament.

Și acum sa detaliem: la Apahida, în apropierea castrului roman Napoca, s-au descoperit pe rând, în 1889, 1968 şi 1979, trei morminte princiare atribuite neamului germanic al gepizilor. Potrivit altor surse istorice, aceste morminte de la Apahida ar putea fi ostrogote, nu gepide. În orice caz, ambele triburi germanice, foste vasale hunilor și având mercenari în armata lor, au devenit federați ai Imperiului roman.

Pentru că apărau granițele imperiului, acești mercenari primeau un subsidiu anual de 100 pounds aur (~ 45 kg).

Situate pe malul drept al Someşului Mic şi în apropierea fostului drum roman care asigura legătura între Napoca şi castrele de pe Someş (Gherla, Căşeiu, Ilişua), punctele din care provin cele trei complexe fastuoase de la Apahida se pot înscrie într-o suprafaţă nu mai mare de 500 m2.

– va urma –

Proiect de infrastructură uitat

Un important proiect de infrastructură al Clujului, început pe vremea lui Ioan Rus, este lăsat în continuare fără finanţare.

Este vorba de legarea centurii Clujului, Vâlcele-Apahida, prin DN1 Turda – Cluj, cu Autostrada Transilvania, un proiect rămas în sertarele birourilor Companiei de Drumuri, după cum precizează Ziua de Cluj care a solicitat un interviu directorului Direcției Regionale de Drumuri și Poduri, Radu Băruță:

Situaţia acestui proiect este neschimbată din 2016, în sensul că s-a blocat totul la finanţare. Este un studiu de fezabilitate, dar nu s-a obţinut finanţare mai departe iar decizia pentru o viitoare finanţare aparţine conducerii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

În momentul în care a demarat studiul de fezabilitate la acest proiect, reprezentanţii CNAIR au informat că exproprierile pentru acest obiectiv se vor face pe lăţimea de 70 m, specifică unei autostrăzi, chiar dacă la început şoseaua ar urma să aibă statutul de drum naţional, cu una sau cu două benzi pe sens. Era prevăzut de asemenea, ca într-o a doua fază, dacă traficul va impune şi vor fi bani, drumul să fie extins pe lăţime.

Sursă foto: Ziua de Cluj

 

Emisiile toxice de la Pata Rât, pericol de cancer

Activistul clujean Szakáts István a postat azi pe grupul de facebook Clujul Civic pe care îl administrează câteva date dintr-un studiu puțin mediatizat, făcut în 2009 și semnat de dr. Eugen Sorin Gurzău. Chiar dacă au trecut de atunci 8 ani, groapa de gunoi e tot acolo, iar probabilitatea ca datele adunate în perioada 2002-2011 să fie încă relevante este foarte mare.

Este vorba de un studiu comandat de Consiliul Județean Cluj, pentru evaluarea impactului asupra stării de sănătate în relație cu obiectivul “Sistem de management integrat al deșeurilor în jud. Cluj – Centru de management integrat al deşeurilor”. Studiul a fost realizat de Centrul de mediu și sănătate în 2009 iar la Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației apar și câteva statistici de la DSP Cluj, cum este și cea de mai sus.

La concluzii, studiul menţionează că “modelele statistice nu au pus în evidenţă nicio corelaţie semnificativă statistic între valorile determinate în aer ale substanţelor periculoase analizate (respectiv dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi respirabile PM10, PM2.5, compuşi organici volatili, formaldehida) și frecvenţa afecţiunilor cronice în aria de influenţă a obiectivului”. Și totuși, Szakáts István avertizează că:

În Sânnicoară și Apahida, cancerul, bolile bronhopneumopatice și cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător. Aceleaşi boli în Someșeni au un trend descrescător. Pe o distanță de 10 kilometri, între Someşeni și Apahida, localităţi aflate în aceeaşi vale a Someşului, dinamicile de evoluţie a bolilor se schimbă cu 180 grade.

Linia de demarcaţie e scurgerea substanţelor provenite de la Pata Rât în Someş, între Someşeni şi Sânnicoară. Sânnicoară și Apahida sunt în aval de scurgere. Someşeni e în amonte. Levigatul de la Pata Rât curge prin pârâul Zăpodie către Sânnicoară și Apahida și se infiltrează în pânza freatică. Vântul duce aerul toxic în toată zona. Atunci când miroase a gunoi la aeroport, nu doar putoarea e acolo. Tot aerul toxic din Pata Rât e acolo. Este poluarea de la Pata Rât principalul factor al îmbolnăvirii populației din comunele din aval de Zăpodie?

Valorile de toxicitate măsurate în studiul comandat de CJ arătau că, în 2009:

– plumbul, cuprul și bariul depășeau mult valorile normale și se apropiau de pragurile de intervenţie
– în mai multe puncte de măsurare, seleniul depăşea chiar și pragurile de intervenție
– miniul ajungea să depășească de 10 ori chiar şi pragul de intervenţie

Activistul Szakáts István afirmă că s-a consultat cu statisticieni și toxicologi, iar „aceştia mi-au spus că doar toxicitatea nu ar putea explica variaţii atât de brutale cum apar în statisticile DSP. Someşeni e mai spre urban, Sânnicoară și Apahida e mai rural. Populaţia are o altă structură, adresează bolile diferit, capacităţile de diagnosticare diferă. Rigoarea ştiinţifică cere ca aceste aspecte să fie luate în considerare când se compară cifrele. Şi se impun mai multe studii”.

Spre deosebire de autorități, Szakats consideră aceste cifre alarmante şi cere noi studii de toxicitate a aerului şi a solului şi corelarea acestor date cu evoluţia sănătăţii oamenilor care locuiesc în Sânnicoara şi Apahida:

Ce s-a scurs în sol în 20 ani e bun scurs și nu-o mai scoate nimeni. Aia rămâne acolo și ne otrăvește cu zilele. Nu cred că suntem în ceasul al 12-lea. Cred că de fapt ceasul s-a oprit, și noi trăim și murim într-un al doisprezecelea ceas atemporal, permanent. Așa că până murim, avem tot timpul, nu?

Da. Dar aș propune ca măcar să nu stăm.

Așa că activistul adresează „distinselor” autorități publice următoarele întrebări:

1. Care este toxicitatea aerului, apei și solului, măsurat până în Apahida? Cum se corelează acestea cu apariția bolilor cronice în zonă?

2. Care este corelația dintre bolile acute și incendii? Se poate afla ușor.

3. Cum afectează valorile astronomice de toxicitate sănătatea celor 1500 cetățeni români care stau în imediata apropiere a Rampei?

Studiul este disponibil aici.

Este sau nu centura în pericol?

Centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca, Apahida – Vâlcele, ar putea fi afectată din cauza unei alunecări de teren pe fosta rampă de gunoi a oraşului. Albia unui pârâu din zonă este blocată de deşeuri, iar dacă va ploua mult, apa revărsată va eroda centura, anunță Ziua de Cluj.

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat marţea trecută în cadrul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, că nivelul de levigat din fosta rampă deşeuri de la Pata Rât nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă. Acesta a declarat pentru sursa citată:

A fost o alunecare de teren în luna iulie, atât a pământului cu care s-au acoperit deşeurile de la rampa de gunoi neconformă de la Pata Rât, cât şi a deşeurilor, pe o lungime de 300 de metri, blocând pe 120 de metri albia pârâului Zăpodie, adiacent depozitului.

Spre sfârşitul toamnei, când ploile se vor accentua, situaţia nu va rămâne la fel. Fiind blocată albia pârâului, dacă vor veni debite masive de apă pe albie, este o posibilitate să erodeze undeva în preajma centurii de ocolire a Clujului pe relaţia Vâlcele – Apahida.

În plus, nivelul de levigat nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă. Beneficiarul, Consiliul Judeţean Cluj, stă şi nu face nimic corespunzător în rezolvarea acestei probleme.

După aceste afirmații ale noului prefect, președintele Consiliului județean Cluj Alin Tișe a revenit cu o conferință de presă în care a prezentat și o filmare video, precizând că refuzul prefectului de a declara Starea de urgență privează județul de fonduri guvernamentale care ar fi ajutat la stoparea fenomenului. El l-a mai acuzat pe Aurel Cherecheş că „nu știe ce zice”, precizând că „nivelul real al acestei scurgeri de levigat, constatate oficial de Apele Române, e de doar 5 litri/secundă”, infinit mai redus comparativ cu cifra vehiculată de prefect, de 108 litri/secundă!

Cam acesta era stadiul declarativ al războiului între instituțiile administrației locale, până ca un articol semnat de Codruța Simina în pressone.ro să vină să facă lumină, arătând că adevărul este undeva la mijloc:

Tişe a strecurat intenţionat o eroare în prezentarea sa, amestecând unităţile de măsură pentru debite: metri cubi pe zi cu litri pe secundă. El a spus că avizul de mediu de la Pata Rât prevede scurgeri de până la 38 de metri cubi pe zi (0,43 l/s), iar debitul actual este de 5 litri pe secundă.

Convertiţi în metri cubi, cei 5 litri pe secundă devin 438 de metri cubi pe zi.

Adică aproape de 10 ori mai mult decât prevede avizul de mediu.

 

Accident spectaculos spre centură

Conform informațiilor publicate de grupul de facebook Info Trafic, un autoturism a lovit un cap de pod pe strada Borhanci, ieșind în decor.

În timp ce autoturismul urca spre centura Apahida-Vâlcele, șoferul ar fi pierdut controlul asupra volanului și ar fi lovit capul de pod aflat pe marginea drumului.

Deși impactul a fost deosebit de violent, șoferul a scăpat fără răni grave. Accidentul s-a produs în cursul zilei de 14 iunie, iar mașina nu a mai putut fi pornită, rămânând în decor, nefuncțională.

Domenii de vânzare

OCAZIE – vând IEFTIN câteva domenii de știri locale!

Nu ratați această ocazie de achiziționare a unui domeniu în lumea virtuală. Eu mă mai pot ocupa de toate pentru că am un job nou care presupune multe deplasări. Ofer în continuare suport tehnic gratuit și găzduire ieftină (5 lei/lună).

Toate domeniile de mai jos sunt funcționale, au CMS wordpress instalat (se pot administra ușor) și funcționează neîntrerupt de cel puțin un an. Vin cu certificat SSL și conținut inclus. Ușor de monetizat. Prețul este 50 eur/bucată, cu excepția celor 2.today pe care cer 100€:

clujul.xyz – – face 103 $, verificat aici.

turda.xyz – face 56 $, verificat aici.

cfr1907.club – face 62 $, verificat aici.

floresti.club – valoare 116 $, verificat aici.

apahida.info – valoare 73 $, verificat aici.

gilau.info – valoare 78 $, verificat aici.

oradea.today – monetizat prin WordAds, achitat până în septembrie 2018 – este 125 lei/an

Domeniile prezintă interes și pentru SEO pentru că sunt scurte și se indexează rapid. Toate urmau să funcționeze sub umbrela sitului regional www.ardeal.today. Cine le cumpără pe toate la prețul cerut, îl primește pe ultimul bonus! Se vând și în rate 🙂

Cum faci miliardul de €

Legal, în România. Întâi, cauți un brand – fie el Nokia. Îl duci pe un boss de-acolo la un festival de film românesc, ori la o piesă de teatru, ideal în zonă cu ICR.

Apoi, la un pahar de ceva în pauză sau după spectacol, îl chemi în România, nu contează sub ce pretext: îi spui de mâna de lucru ieftină, cotă unică, neo-liberalism cu legi mai favorabile întreprinzătorilor decât muncitorilor – vezi tu. Odată cucerit de spectacolul cultural la care a asistat, omul a rămas cu impresia că numai o națiune mare poate avea o cultură mare.

Îți poate chiar destăinui că are o problemă la Bochum, cu salariile nemților. Apoi te-mbraci frumos și te vii la Guvern. Ești investitor străin, ce mai. Ceri bani să muți tablele halei și linia tehnologică din Germania, dar asta știi doar tu, că ei nu citesc presa străină.

Lor le vorbești după normele limbajului european – investiții greenfield, dezvoltare durabilă. Scapi ceva cifre neoficiale: 200 milioane de € (sub 100 nu te bagă nimeni în seamă), 15.000 de angajați, șamd. Ei pun botul, normal – doar lucrează la stat. Afacerea e ca și făcută – greul și l-au asumat: terenul moka, utilitățile la fel, pe tine te costă doar mutarea pierderilor din Germania aici.

Au trecut trei ani din acel moment. Investiția ta – făcută la debutul crizei, în 2007 – încă duduie. De la 0,6 miliarde €, filiala ta ajunge la 1,6. Miliarde. Targetul tău (prelungirea agoniei) este atins, cu cei 0,1% bonus ești rezolvat pe viață – tu și tot neamul tău. Marile averi – se știe – se fac în perioada de criză. Nu mai ai altceva de făcut decât să răsfoiești ziarul la cafeaua de dimineață. Citind știrile de azi,  te minunezi:

Mitsubishi Motors negociază venirea în România, fiind luate în calcul judeţele Timiş şi Prahova. Investiţia ar fi una uriaşă: 200 de milioane de euro pentru o fabrică de motoare – scrie gândul.info. Întrebarea ta nu este cât vor investi, pentru că suma o știi – ai avut-o și tu pe limbă – ci cât va dura: rezistă patru ani? 2017+4 = 2021 și tot ce speri e să nu-ți bată recordul. Continuare de aici.

Plecarea Nokia de la Jucu

Legat de articolul despre Fujikura de pe cluj.pro, încercăm aici o mică retrospectivă a scurtei prezenței la Jucu a firmei Nokia – gigantul care nu producea nici măcar un singur reper la Cluj. Ne referim aici la șuruburi și carcasă – nu la cine știe ce tehnologie sofisticată – pentru că primarului Emil Boc nu-i venise încă ideea cu industriile conexe. Nokia n-a cooperat niciodată cu Universitatea Tehnică din Cluj și a plecat din urbea de pe Someș atât din cauza problemelor globale (nefiind pregătită pentru creșterea pieței telefoanelor inteligente – smartphone) cât pentru că Emil Boc – la acea dată prim-ministru al României – le-a refuzat un terminal cargo.

Istoria pornește de la mirarea unui inginer din București văzând un batalion de jandarmi ascuns în corturi prin curtea fabricii când angajații Nokia trebuiau să-și dea acordul cu privire la încheierea contractului de muncă încheiat pe durată „nedeterminată” – ca nu cumva să se răzgândească și să facă scandal…

Scurta istorie a prezenței Nokia la Jucu

La vremea respectivă multinaționala Nokia le oferise ”de lucru” inginerilor extrem de bine calificați pe insula Lofoten, în Groenlanda și în alte astfel de locuri ”primitoare”. Fabrica de la Jucu producea telefoane pentru lumea a -III a (fabrici Nokia mai avansate existau, desigur – dar pe alte meleaguri). Erau genul de telefoane care se dădeau gratis cu abonamentul, la care, decât să le produci la preț de nimic, mai degrabă reduci producția și îți asiguri anumite zone de monopol. Rentabilitatea Nokia la Jucu era condiționată, din cauza prețului mic de vânzare al telefoanelor, de vânzarea a 1 milion de bucăți lunar (asta în condițiile în care pe stocul din 2011 mai existau telefoane din 2009)!!!

Totul a durat doar patru ani, construcția fabricii demarând la Cluj în 2007, însă până la startul afacerii cu telefoane, în zonă au pornit afacerile cu terenuri. Chiar suprafața obținută de Nokia gratuit de la statul roman (90 din cele 159 de hectare de teren situat la 18 km de Cluj) sună deja a foarte bună afacere imobiliară. Pentru gigantul finlandez, desigur, care cumpărase prin 1999 terenul pe care-și construia fabrica din Ungaria (la Komarom), cu banii jos.


– continuă aici
* foto: Reuters

Centura de diamant a Clujului

Pericol pentru centura Apahida?

Acum trei ani, în 2014, Administrația Bazinală Someș Tisa a lansat un proiect de lucrări de regularizare a râului Someș: Lărgire și construire de maluri betonate și din piatră – cu finanțare pe fonduri europene, jumătate din sumă, iar cealaltă jumătate de la bugetul de stat.

Problema legată de proiectul realizat de inginerii de la Apele Române și pe baza căruia s-a aplicat pentru banii europeni trece tangent la centura Apahida, cu care se intersectează la un moment dat (foarte aproape de sensul giratoriu) între satele Sub Coastă și Sânnicoară.  Cum autorizația de construcție a fost deja avizată, se pune întrebarea dacă fi demolat sensul giratoriu, împreună cu o parte din centură, și cu benzinăria amplasată în același loc?

Ce se va întâmpla acolo, de fapt?

Dan Canta, directorul Administrației Bazinale Someș Tisa, a pasat problema drumarilor, declarând că:

Da, noul curs al Someșului va merge foarte aproape de sensul giratoriu. Drumarii vor ști ce soluție să adopte. Este adevărat faptul că noul curs trece pe acolo. Dar credeți dumneavoastră că la un proiect de 24 de milioane € acest detaliu a trecut neobservat? Să nu ne imaginăm așa ceva.

Dacă ne amintim bine și șoseaua de centură, care azi se dovedește a fi bună, dincolo de costuri – chiar dacă a fost și ea construită forțat.

Să ne reamintim că, supranumită „centura de diamant”, Centura Apahida a fost construită între 2006-2011 și a costat 150 de milioane €. Două porțiuni ale sale, în special cea care vine dinspre Bulevardul Muncii din Cluj și merge spre Gherla, ca și cea care trece pe lângă Sânnicoară – ele întâlnindu-se în sensul giratoriu – sunt foarte utile deoarece scot traficul de pe DN 1C, din comuna Apahida. Cursul Somesului va trece prin partea de sud a sensului giratoriu amintit, asa că în zonă va trebui construit „doar” un pod, nu trebuie demolat nimic.

Problema este însă că acel pod trebuie și el prins într-un proiect și licitat, iar aceste proceduri durează, așa cum se întâmplă pe tronsonul Gilău-Nădășel al autostrăzii Transilvania. În 2013, centura Apahida a mai fost la un pas de demolare pentru că afecta proiectul de extindere a Aeroportului din Someșeni.

Situaţia suprapunerii centurii Vâlcele-Apahida cu pista de 3.500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca a fost rezolvată de Consiliul Judeţean Cluj. În loc să demoleze centura pe o distanţă de trei kilometri, în zona Dezmir, autorităţile judeţene au luat decizia ca pe actualul amplasament al pistei Aeroportului, care are o lungime de 2.100 de metri, să fie construite două piste mai scurte, după cum au declarat pentru Știri de Cluj surse autorizate din cadrul proiectului:

Vom construi o porţiune de 300 de metri de la pista aflată în construcţie, înspre Cluj, apoi, vom construi o altă pistă de 1.100 de metri înspre Apahida, de la capătul celei aflate azi în construcţie. Prin această soluţie am rezolvat această situaţie care ar fi dus la o situaţie jenantă pentru judeţul Cluj, adică să demolăm o şosea construită abia de patru ani.

 

Hello world!

Bine ați venit pe portalul Apahida.info, deschis celor interesați de știri, informații și evenimente de pe raza comunei Apahida. Dacă doriți să ne semnalați aspecte de interes local, ne puteți trimite o scurtă notă pe adresa de mail redactia@cluj.pro.

Apahida.info face parte din rețeaua media Știri din Ardeal, care mai include paginile: www.cluj.pro, www.turda.news, www.cluj.social, www.floresti.club, www.cluj.buzz, www.oradea.today, www.cluj.site, www.alba.today, www.gilau.info, www.brasov.today și www.clujul.xyz, editate de Asociația de cultură urbană Moviement.

Pentru început, ne puteți trimite sugestii despre ce fel de articole, rubrici și subiecte ați dori să abordăm. Ca să rămâneți aproape 🙂 Reamintim adresa de email / contact: redactia@cluj.pro.